Cotele istorice de scăzute ale Dunării au forțat oprirea preventivă a reactorului 1 de la Cernavodă, declanșând o criză energetică cu efecte în cascadă la nivel regional. România importă în prezent aproximativ 3.000 MW pentru a acoperi deficitul, în timp ce țările vecine se confruntă cu probleme similare.
Debitul Dunării a coborât la cel mai redus nivel din ultimii 23 de ani, obligând Nuclearelectrica să scoată temporar din funcțiune Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă. Decizia a fost luată pentru a proteja pompele de răcire, o defecțiune la acestea putând imobiliza reactorul până la un an. În condiții normale, Cernavodă asigură aproape o cincime din producția energetică a țării.
Datele Transelectrica înregistrate pe 30 iulie 2026 arată o capacitate de producție internă de moment de 5.736 MW, față de un consum de 4.585 MW în acea fereastră orară. Estimările pentru întreaga săptămână plasează producția internă constantă între 4.000 și 4.300 MW, în condițiile unui vârf de consum prognozat la aproximativ 7.300 MW. Transelectrica a precizat că importurile vor fi gestionate fără riscuri tehnice, capacitatea de schimb transfrontalier a României atingând circa 4.000 MW.
Principala sursă de import rămâne Bulgaria, devenită în ultimii ani „Bateria Balcanilor” prin investiții masive în capacități de stocare finanțate din PNRR. Expertul în energie Dumitru Chisăliță a avertizat la Realitatea TV că situația din sistem va influența prețurile pe piață în mai multe direcții. Tocmai de aceea, orice perturbare a exporturilor bulgărești ar lovi direct securitatea energetică a României.
Ministrul bulgar al Energiei, Iva Petrova, a semnalat că nivelul extrem de scăzut al apei amenință sistemul de răcire al centralei nucleare de la Kozlodui, care operează două reactoare de câte 1.000 MW. O eventuală oprire a acestora ar priva România de sursa sa principală de import exact în momentul de maximă vulnerabilitate. Serbia înregistrează și ea dificultăți la hidrocentralele de la Porțile de Fier I și II, iar Ungaria a redus deja producția centralei Paks la 60% din capacitate.
Autoritățile din regiune mențin contacte permanente pentru a coordona producția și a preveni un colaps energetic în Balcani. Scenariul cel mai pesimist, în care atât Cernavodă cât și Kozlodui funcționează simultan la capacitate redusă, ar pune o presiune uriașă pe prețurile energiei pentru consumatorii din România.
